ro    en    fr


  

Link-uri utile !

Președintele României
  • Guvernul României
  • Ministerul Afacerilor Intene
  • Schengen România
  • Direcția pentru evidența persoanelor și administrarea bazelor de date
  • Structuri subordonate M.A.I.
  • Organizarea Jandarmeriei










Monografia județului Dâmbovița

     Suprafaţă

      Judeţul Dâmboviţa este situat în partea de Sud a ţãrii, la poalele munţilor Carpaţii Meridionali şi este limitat la Nord de judeţul Braşov, la Vest de judeţul Argeş, la Est de judeţul Prahova, la Sud-Est de judeţul Ilfov, iar la Sud de judeţele Giurgiu şi Telorman. Ca întindere, judeţul nostru ocupã 1,7% din suprafaţa totalã a ţãrii.
      Organizarea administrativã a judeţului cuprinde 2 municipii, 5 oraşe, 82 de comune, şi 353 de sate.
     Relieful este variat şi dispus în trepte. La Nord se desfaşoarã Muntii Bucegi şi Leaota ale cãror altitudini depãşesc 2.000 metri - Vârful Omu 2.500 metri. Acesta se continuã spre sud cu zona dealurilor Subcarpaţilor Munteniei, Platforma Cândesti, câmpia inaltă a Târgoviştei şi câmpia Titu.
     Deşi ocupă o suprafaţă restrânsă ( în total 4054 km2), judeţul Dâmboviţa este străbătut de 3 râuri: Ialomiţa, Argeş şi Dâmboviţa.
      Regimul climatic al judeţului are un caracter continental cu variaţii specifice, în funcţie de etajarea unităţilor de relief.
     Începănd cu zona de dealuri şi continuând cu zona de munte se constată o diversificare a vegetaţiei, predominând pădurile de foioase şi rãşinoase care, în zonele superioare, se transformã in tufãrişuri de şnepeni, ce fac trecerea spre pãşunile alpine.
     Pe raza judeţului se găsesc importante rezervaţii naturale. Astfel pe versantul sudic al Muntelui Zãnoaga se întinde o suprafată de 983 hectare rezervaţie floristicã cu acelaşi nume, în perimetrul cãruia cresc specii balcanice ca secara de munte si altele.
     Una din cele mai pitoreşti zone este bazinul Ialomiţei identificat adeseori cu rezervaţiile complexe pe care le delimiteazã: Peştera, Babele, Cheile Zãnoaga şi Cheile Urşilor fiind cele mai reprezentative.
      De asemenea, pe raza judeţului şi în special în municipiul Târgovişte se gãsesc amplasate un numãr însemnat de monumente istorice şi muzee, dintre care enumerãm : Complexul Muzeistic Naţional "Curtea Domneascã", Muzeul Judeţean de Istorie Dâmboviţa, Muzeul Tiparului şi Cãrţii Vechi Româneşti, Muzeul Poliţiei Române, Casa Memorialã ,,George Petraşcu", Biserica Stelea, Mânãstirea Dealu şi altele.                  

       Populaţie                                                                                                                             

        Este de 536.248 locuitori, municipuiul Tărgovişte având 90.437 locuitori. Ca structură etnică 96,7% sunt români, 3,1% rromi, 0,2% alte naţionalităţi. Dupî religie 97,1% sunt ortodocşi, 2,9 alte religii.                                 

      Reşedinţa de judeţ                                                                                                             

        Municipiul Târgovişte devine capitala istorică a regiunii Valahia, in timpul perioadei feudale, când între 1386 şi 1418 Mircea cel Bătrân a stabilit reşedinţa sa domnească aici. De-a lungul secolelor, Târgovişte a continuat să fie principala cetate de scaun ducând o politică de independenţă sub domnia lui Vlad Ţepes, Radu cel Mare , Neagoe Basarab, Radu de la Afumati, Petru Cercel.